Costinesti, judetul Constanta

Costinești (în trecut: Mangeapunar) este o localitate-stațiune din județul Constanța, România, aflată la țărmul Mării Negre, reședință a comunei cu același nume. La recensamântul din 2002 avea o populație permanentă de 905 locuitori, care se înzecește vara.

Așezare geografică
El a evoluat dintr-un mic sat pescăresc (1960) într-o destinație de vară, foarte populară printre cei tineri și în special pentru studenți. Un hotel și o serie de complexuri cu vile și bungalouri au fost create în timpul erei comuniste, acestea fiind diferite atât la stil cât și la confort : cele mai luxoase (unde apa curentă mergea permanent iar camerele erau des curățate) erau rezervate elitei Uteciștilor și pionierilor, unele primind și oaspeți comuniști străini, încât unei părți din litoral i-a rămas, de atunci, porecla de “Golful francezilor”. După 1989, o parte din ele au fost modernizate dar au fost construite și altele noi, inclusiv vile, în special în partea de nord a stațiunii, cu standarde europene moderne.

Stațiunea are un lac mic în interiorul țărmului, lacul Costinești, care are o suprafață de 7 hectare, și adâncime mică, fiind înainte de inundații, separat de mare printr-un cordon de nisip. Lacul este unicul de pe litoralul României care nu este alimentat subteran. Datorită gradului de salinitate ridicat s-a format un strat considerabil de nămol folosit la tratarea bolilor reumatice.

Istoric
Teritoriul localității Costinești se suprapune pe vechea vatră a unei mici colonii grecești (emporion) numită Parthenopolis.
În Evul Mediu localitatea era cunoscută sub denumirea de Stratoni pe vremea bizantinilor, apoi de Mangeapunar pe vremea turcilor, cu o populație modestă de pescari greci (și, mai târziu, Lipoveni) și de oieri Mocani și Tătari.
În perioda 1840-1940 satul a fost populat și de așa numiții germani dobrogeni, purtând în limba acestora denumirea de Büffelbrunnen (Fântâna bivolilor). Numele de „Costinești” l-a luat de la Emil Costinescu (latifundiar și om politic la sfârșitul secolului al XIX-lea). În anii 1960 apare pe hartă sub denumirea de „Dezrobirea”.

Turismul
În Costinești, turismul a debutat în anii 1920, cu amatori de pescuit în mare și de cercetări arheologice (eroziunea falezelor dezgropa în zonă cioburi, bănuți, bucăți de inscripții) dar și-a luat avântul din 1949, o dată cu inaugurarea primei tabere destinate pionierilor[2]. Zece ani mai târziu a fost deschisă tabăra internațională a studenților[2]. Printre cei care au tăiat panglica s-a aflat și Ion Iliescu, lider al studentilor comuniști – care avea să devină în 1990 președinte al României[2]. Era vorba de câteva sute de corturi albastre așezate de-a lungul falezei[2]. După 1966, la Costinești s-a construit masiv, Nicu Ceaușescu având un rol important în dezvoltarea stațiunii[2].

Atracții turistice
În partea de nord a plajei, aproape de țărm, se află epava Evangheliei, vas grecesc care aducea portocale la Constanța, eșuat în anii 1960, aceastǎ epavă fiind una din atracțiile Costineștiului.

Viața de noapte este dezvoltată în mare parte în jurul a trei discoteci în aer liber (Discotecile Ring, Tineretului și Vox Maris). Deoarece este frecventată în mare parte de tineri, stațiunea nu doarme niciodată.

Principalele atracții sunt:
discotecile în aer liber „Ring”, „Tineretului”, „Vox Maris”
terasa cu muzică Rock’n roll din anii 60′ până astăzi: „White Horse”
epava Evangelia
Obeliscul
microformele săpate în calcar
taberele de studenți și yoga

Sursa: Wikipedia

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi publicata. Campuri obligatorii *

*

CLOSE